Nu prea inteleg ce trebuie sa fac "io"!?!

De la un timp tot apar la televizor diverse persoane (un batran miner, pensionar, o tanti care croseteaza ciorapei, un tanar ai carui prieteni au plecat in strainatate) care-mi spun, aproape ca-mi reproseaza (nu numai mie desigur, ci tuturor telespectatorilor), ca nu fac ceva pentru a deschide exploatarea de la Rosia Montana.

Sincer sa fiu nu am o idee clara despre acest subiect. Privesc mai mult de pe margine. Nu sunt de acord cu folosirea de substante periculoase si nici cu faptul ca dam pe nimic bogatiile tarii (suna a Vadim Tudor deja!), dar asta la nivel general. Oricum fiecare caz trebuie evaluat in parte.

Pe de alta parte am vazut ca oamenii din zona Transilvaniei l-au votat pe Basescu desi stiau ca sustine acest proiect. Ei vor fi primii afectati deci ei trebuie sa-si dea cu parerea cel mai bine (si se pare ca si-au si dat!).


Lasand aceste consideratii deoparte, tot nu inteleg care este misiunea mea!?! Am vazut ca si Basescu s-a dus acolo si a inceput si el sa ne certe ca nu deschidem exploatarea.

Trebuie sa iau un tarnacop in spinare si sa ma duc si eu acolo? Este vreun referendum pe aceasta tema si eu nu am aflat de el?!? Ce trebuia sa facem noi, telespectatorii si nu am facut?!? Depinde de noi? Nu inteleg care este rolul acestor dojeni televizate. Care este rostul acestei campanii costisitoare si fara nici o noima?


Unul din raspunsuri ar fi ca acolo ceva nu este deloc in regula. Si acel ceva este foarte grav. Altfel nu inteleg de ce se chinuie atat (financiar  si mediatic) sa ne explice ca este ceva bun. Oricum cetatenii romani sunt in stadiul de leguma si nu ar fi actionat in nici un mod sa opreasca deschiderea exploatarii.
Majoritatea nici macar nu sunt interesati de subiect iar cei care se opun cu adevarat sunt dezorganizati si haotici.

Sper ca diseara sa n-o mai vad pe doamna respectiva (pentru care am toata compasiunea - daca nu este si ea vreun personaj fictiv) ca iar o sa ma simt vinovat pentru non-actiune.
Apropo, oare cu ce o sa o ajute pe ea? O sa treaca de la productia de ciorapei, la productia de ciorapi de lana pentru mineri?
In cazul asta poate ii dam hala Nokia, sa se extinda, ca am vazut ca doamna Schrotter nu mai zice nimic.

Studiul si invatamantul

Gottfried Wilhelm von Leibniz

"Autorii studiului sustin ca singura solutie pentru indreptarea acestei situatii din sistemul de invatamant romanesc, ramas mult in urma realitatii, este adaptarea acestuia la contemporaneitate."

Dupa ce am citit aceasta  fraza pompoasa care nu spune nimic (pe www.ziare.com), m-am hotarat sa mai adaug o postare.

Pe scurt, acest faimos "studiu" ajunge la concluzia ca: "... marea problema in invatamantul romanesc este lipsa de interes fata de educatie, la care contribuie din plin si parintii."

Sincer sa fiu, orice roman, de inteligenta medie, daca se opreste un minut din spart seminte si se gandeste la invatamantul romanesc, ajunge la aceeasi concluzie fara sa fie nevoit nici macar sa-si miste fundul de pe canapea, daramite sa mai faca si un "studiu".

Isaac Newton

Bineintelesc ca studiul are totusi un merit: acela de a fi cheltuit niscavai bani europeni. Sa demonstreze ca, totusi, avem capacitatea sa aruncam pe fereastra (si in buzunarele unora), pe studii inutile, banii astia primiti asa pe de-a "moaca" de la fratii nostrii Europeni.
Interesant este ca acest studiu nu scoate in evidenta contributia Guvernului la aceasta situatie.

Oricum acest concept "adaptarea invatamantului la contemporaneitate" este o prostie care ne urmareste de 20 de ani. Un fel de "Sfant Graal" de care toti pomenesc dar nimeni nu l-a vazut niciodata.

"... sistemul de invatamant romanesc, ramas mult in urma realitatii," - interesanta formulare dat fiind faptul ca in realitate nimeni nu mai este interesat de "invatamant". O aducere a lui in realitatea actuala ar fi eliberarea diplomelor pe baza de buletin. Ai implinit 18 ani - primesti prin posta diploma de BAC. Mai eficient, mai simplu si mai ieftin de atata nu se poate.

Pana la urma pentru a invata nu ai nevoie decat de cateva ingrediente: sa vrei sa inveti, o programa neincarcata inutil, un profesor bun fara grija zilei de maine, un creion, ceva hartie si un spatiu unde sa nu te ploua sau sa ingheti de frig. Nu-ti trebuie prea multi bani insa e nevoie de cel putin un cap limpede sa configureze corect ingredientele astea.



Asa cum Newton si Leibniz pe la 1650 - 1700 nu au avut nevoie de calculator si iphone pentru a pune bazele fizicii si analizei matematice eu zic ca si noi putem sa construim un sistem care sa scoata elevi bine pregatiti din punct de vedere teoretic pentru Invatamantul Superior.

De abia de acolo se pune problema "contemporaneitatii". Insa daca nu ai rezolvat prima parte, vorba clipului "n-ai cu cine ma, n-ai cu cine...".

Pe tema asta o sa mai vorbim ...

De ce analiza tehnica, totusi, functioneaza

Scriu acest articol deoarece mi-am amintit zilele trecute de o discutie purtata cu un fost coleg de facultate, care este acum profesor de economie la o universitate americana.

 

Vorbeam de investitii pe piata de capitala, Forex si in diverse alte instrumente. In momentul in care i-am spus ca, din experienta mea, analiza tehnica functioneaza m-a privit cu neincredere si s-a aratat foarte sceptic.

 

Cumva, ma asteptam la o asemenea reactie deoarece pregatirea si meseria lui il duc eminamente catre studiul pietelor financiare numai din perspectiva fundamentala. Este destul de greu sa-ti inchipui ca “cititul graficelor” si trasarea unor linii imaginare iti pot oferi posibilitatea ghicirii viitorului, intr-un mod asemenator cu cel al globurile de cristal din mainile vrajitoarelor.

 

Pentru un necunoscator lumea analizei tehnice este ezoterica si stranie. Si trebuie sa recunosc ca desi tranzactionez de cativa ani pe piata forex si am capatat ceva experienta, nu de multe ori sunt surprins de exactitudinea cu care unii traderi reusesc sa prevesteasca viitoarele praguri pe care pretul le va atinge. 

 

Facand o paranteza, acum cateva saptamani un asemenea trader “vrajitor” a comunicat sec cum ca daca EUR/USD ajunge la un anumit nivel, intr-o jumatate de ora il va atinge si pe cel anuntat de el (lucru care nu era deloc evident). Ceea ce s-a si intamplat spre uimirea si amuzamentul celorlalti. Intrebat cum de a stiut acest lucru a raspuns laconic ca acel nivel este din 2008 (de acum 3 ani!?!), dar ca nu poate sa ne spuna mai mult deoarece este un secret si va trebui sa ne omoare in caz ca il aflam.

 

Revenind la subiect, analiza tehnica este folosita pentru studiul pietelor bursiere de prin 1920 (vezi: http://en.wikipedia.org/wiki/Technical_analysis). Ea functioneaza deoarece traderii cred ca functioneaza. Suna ciudat nu? Nu chiar. Este practic o previziune care se confirma prin faptul ca actorii respectivi cred in ea. Un exemplu simplu: daca oamenii cred ca o banca are probleme financiare atunci se duc sa-si retraga banii iar institutia respectiva incepe sa aiba probleme financiare (chiar daca initial nu existau).

 

La fel si aici. Daca majoritatea crede ce un atingerea unui prag va determina vanzarea atunci isi vor pune ordine de vanzare in apropierea acelui prag.

 

Acest fenomen a fost amplificat in ultimii 10 ani de faptul ca majoritatea tranzactiilor (cred ca peste 60%) se fac in prezent de calculatoare care functioneaza automat, pe baza algoritmilor matematici care inglobeaza reguli de analiza tehnica. 

 

Exact acest lucru s-a petrecut si acum doua zile cand S&P 500 (un indicator al pietei americane a inchis exact la acelasi nivel ca in 2008 vezi graficul de mai jos).

 

Asa ca inchei cu A.T. “rules”!

Nokia a plecat, dar noi am ramas cu “Hala”

Am aflat saptamana trecuta ca Nokia pleaca. Ne-a spus doamna Vos, o mare profesionista (nu mi-am dat seama inca in ce, dar nu conteaza. Important este ca suntem condusi de “profesionisti”), ca nu este o mare problema deoarece deja s-au asezat la coada alti mari investitori sa-i ia locul.

Pesemne Clujul trebuie sa fie supraaglomerat de investitori de trebuie sa plece unul ca sa poata altul sa-i ia locul. Prima imagine care mi-a venit in minte a fost cea a autobuzelor si tramvaielor supraaglomerate din timpul lui Ceausescu si cativa ani dupa.

Trebuie sa recunosc ca nefiind atent la televizor, am crezut ca doamna care vorbeste este purtatoare de cuvant la Nokia (“Piar” – cum se spune acum). Asta datorita faptului ca a facut o pledoarie asa emotionanta a faptului ca salariile din Romania au devenit asa mari ca este si pacat de Dumnezeu ca finlandezii sa nu plece la chinezi. Deja ma gandeam cu rusine la restul de investitori straini care nu au plecat inca si platesc pe nedrept salarii imense romanilor (care, hai sa recunoastem intre noi, nu se prea omoara cu munca – vis-à-vis de chinezi, bineinteles).

Mai incolo am aflat si numele unuia dintre marii investitori care urmeaza sa-i ia locul lui Nokia: Irina Schrotter. E clar, mi-am spus: “Apple e terminat”. Deja vedeam viitorul telefon mobil integrat in articolele de imbracaminte. Un hanorac in care gluga functiona ca o casca (deopotriva protectoare impotriva zgomotului urban ce ne inconjoara) iar maneca ca microfon. Astfel printr-un gest similar cu cel al agentilor secreti din filme (sau al celor care-si sterg mucii cu maneca) vei comunica cu tovarasii, iubita, sau oricine s-ar afla la celalalt pulover comunicant. 

 

Seara, inarmat cu o punga mare de seminte si cu o groaza de intrebari in cap ( “Ce sistem va avea noul telefon?”, “Va fi Android sau Windows?”, “Va permite descarcarea de aplicatii?, “Va avea bluetooth sau port USB?”,  etc.), m-am asezat in fata televizorului, unde, la Realitatea, urma sa apara marea investitoare.

 

In final n-am inteles nimic.  De fapt am inteles ca doamna Irina vrea sa-si deschida o croitorie si pentru ca angajatii lui Nokia stiu cu mainile o sa-i faca croitori.  In plus, oricum hala aia a lui Nokia o sa ramana goala asa ca poate guvernul o sa i-o dea pe degeaba, sa o incurajeze.

 

Si acum o sa va spun ce cred despre Nokia. Nokia a venit in Romania pe o poveste cum ca aici se gasesc ingineri si oameni calificati, ca Guvernul si autoritatile locale fac eforturi sa-i ajute pe investitori, ca promisiunile se respecta.

 

Ce fraieri finlandezii astia!!! Le-am tras clapa! Nu le-am facut autostrada, nu le-am facut aeroport si terminal cargo si nu le-am dat nici ingineri pentru ca in romania ingineri nu mai exista (inginerul este o specie disparuta in Romania de prin 2008 si nu cred ca va mai aparea curand deoarece arealui lui natural a fost distrus). In plus le-am creat un cosmar logistic din care nu au putut sa mai scape decat cu fuga, lasand in urma “Hala” la care ravnesc acum investitorii romani.

 

Si acum imi vine sa rad de fraierii astia cu Centrul lor de RD (Research & Development pentru necunoscatori). Pai ce credeau ei? Ca o sa se scoata pe seama inteligentiei romane?!? Adica sa castige de pe urma ideilor noastre? Mare noroc ca nu mai avem ingineri (mi-a spus un prieten sa nu ma plimb pe langa Politehnica seara ca exista pericolul sa ma rapeasca si sa ma bage la facultate … asa lipsa de studenti au. Va spun asta sa n-o patiti si sa va pomeniti ca ajungeti ingineri fara voie), ca poate salvau astia Nokia si atunci chiar ca ne enervam!

Management Strategic - Competitive Advantage

Observ de cativa ani (cred ca fenomenul a existat dintodeauna dar in ultimii ani s-a raspandit in mod ingrijorator) o confuzie generalizata in spatiul economic romanesc.

Practic entitatile economice (societati comerciale private sau de stat sau chiar Guvernul) nu mai sunt capabile sa-si stabileasca obiectivele strategice pe termen lung sau scurt si orbecaie, fara de speranta, in cautarea drumului care sa le scoata la liman.

Acest fapt se datoreaza in primul rand datorita unei frecvente lipse de logica in comportamentul oamenilor care le conduc. Adesea aud cum se fixeaza obiective de genul “trebuie sa ajungem in punctul F”, fara ca sa se clarifice care sunt etapele A, B, C, D, E, cum vor fi realizate sau daca este posibil sa fie realizate.

Toti am auzit deseori: “Anul acesta vom aduce 2 milioane de turisti la mare”. Insa nu am auzit niciodata intrebarile: “De ce ar veni oamenii astia la mare?”, “Daca vin cat stau si de ce?”, “Cum ajung acolo si in cat timp?”, “Cum pleaca de acolo si in cat timp?”, etc.

   

Pentru a clarifica acest proces m-am decis sa prezint o serie de articole in care sa schitez pasii necesar a fi facuti pentru a putea creiona o strategie cu sanse de succes.   

Competitive Advantage

Voi incepe cu un concept: “Competitive Advantage”, dezvoltat de Michael Porter prin anii ’80. Pe scurt, Michael Porter spune ca orice entitate economica are nevoie, pentru a rezista concurentei si a avea succes, de un avantaj competitiv. Logic si simplu, nu?!?

Acest avantaj poate fi realizat in cea mai mare parte prin doua modalitati:

1.      Cost – care are ca rezultat un pret mai mic de vanzare sau marja comerciala mai mare.

2.      Diferentiere – acel ceva care te deosebeste de concurenta.

Simplific foarte mult deorece nu doresc decat sa schitez o coloana vertebrala a Managementului Strategic, astfel ca acest concept sa fie usor de inteles  si pentru persoane care nu lucreaza in domeniu, nu s-au confruntat direct cu el insa au asistat la confuzia care exista in societatile in care lucreaza sau au lucrat la un moment dat.

Problema ultimilor ani este ca “internetul” prin liberalizarea accesului la informatie, a cam dat peste cap strategia legata de pret. Practic, pentru produse similare pretul devine aproximativ identic, consumatorul putand in orice moment sa afle pretul minim si sa actioneze ca atare.

Astfel strategia diferentierii devine singura posibila in cele mai multe din cazuri.

Moartea euro si a dolarului

EUR/USD – de cateva zile bune, daca nu chiar saptamani, apar pe aproape toate canalele de televiziune, diverse “fatuci” - care pana acum ne prezentau, competente, doar stiri tulburatoare din lumea show-bizului – care imbraca haina de analisti economici si cu o voce la marginea disperarii, ne prevestesc moartea euro si a dolarului. Si pentru ca totul sa capete o aliura si mai dramatica, povestea lor este dublata de opinia unor “specialisti” – in psihologie, sociologie sau alte stiinte ale naturii - cu barbi, ochelari sau doar zambete edificatoare care ne confirma indubitabil ca asa e: euro e mort si nici dolarul nu o duce prea bine.  

                                                                                                                      

E clar ca aceste monede nu mai valoareaza nimic si in curand o sa mergem la piata cu plasa plina de … scoici (o moneda foarte apreciata in epoca de piatra).

Acum, lasand gluma la o parte, EUR si USD sunt doua fete ale aceluiasi raport. Daca scade una creste cealalalta si invers. Valoarea lor nu este data de raportul lor, ci de valoarea bunurilor care se afla in spatele lor. Adica, atata timp cat Germania mai fabrica masini si utilaje de calitate, Franta impreuna cu celelalte tari implicate, mai fabrica avioane si Italia continua sa fie exponenta modei, stilului si luxului, moneda euro va exista.

Raportul EUR/USD s-a schimbat si se va schimba permanent. Nu uitati ca EUR/USD era 0,9 in 2002 si 1,6 in 2008 si totusi lumea nu s-a prabusit.

E adevarat insa ca acest lucru il va afecta grav pe … Borcea a carui tanara nevasta traieste in America. Astfel, marele om de afaceri, va avea mai mult de cheltuit cu fiecare vizita la sotie. Insa eu zic sa nu-si faca probleme, dragostea merita orice sacrificiu, inclusiv cel al schimbului valutar.